Cum a fost construit Canalul Suez
Un canal de peste o sută cincizeci de kilometri prin deșert, fără nicio ecluză. De ce la Suez a mers ce la Panama a eșuat și cât a costat, în bani și în vieți.
Cum a fost construit. De ce funcționează.
Explicații clare despre marile construcții și invenții ale lumii: cum au fost făcute, de ce rezistă și ce putem învăța din ele.
Cele mai noi articole
Cum funcționează barajul Vidraru
Un zid de beton înalt de 166 de metri, mult mai subțire decât ai crede, ține în spate sute de milioane de metri cubi de apă. Secretul e forma lui.
Cum a fost construit podul Golden Gate
Curenți puternici, ceață, vânt și o strâmtoare adâncă, la ieșirea în ocean. Mulți ingineri au spus că acolo nu se poate construi un pod. A fost gata în patru ani.
Cum a fost construit Turnul Eiffel
Peste 18.000 de piese de fier, 2,5 milioane de nituri și doar doi ani și două luni de lucru. Turnul care trebuia demontat după douăzeci de ani a fost, înainte de toate, un exercițiu de precizie.
Cum a fost construit Canalul Panama
Francezii au eșuat încercând să taie un șanț la nivelul mării. Americanii au reușit ridicând navele peste munte, cu ajutorul unui lac artificial. Povestea unui canal care urcă.
Cum a fost construit Transfăgărășanul
Un drum tăiat cu dinamită peste cei mai înalți munți ai României, în patru ani și jumătate, în mare parte de soldați. De ce a fost construit și cu ce preț.
Cum a fost săpat tunelul de sub Canalul Mânecii
Două echipe au pornit din Anglia și din Franța și s-au întâlnit sub mare, la zeci de metri sub fundul apei. Cum au știut pe unde să sape și cum au nimerit una în alta.
Cum au fost construite piramidele: ce știm sigur și ce nu
Nu sclavi și nu mistere, ci muncitori plătiți, bărci, sănii și nisip udat. Descoperirile din ultimele decenii, inclusiv jurnalul unui șef de echipă, au lămurit multe.
Cum construiau romanii drumuri care au ținut două mii de ani
Fundație adâncă, straturi succesive și, mai ales, grija pentru scurgerea apei. Secretul drumurilor romane nu stă în pietrele de la suprafață, ci în ce se află sub ele.
Cum ține Olanda marea la distanță
Aproximativ un sfert din Olanda se află sub nivelul mării. Diguri, pompe și bariere uriașe țin apa afară de sute de ani. Iată cum funcționează sistemul.
Cupola lui Brunelleschi: cum a fost acoperită catedrala din Florența
Florentinii au construit o catedrală cu o gaură de aproape 45 de metri în acoperiș, fără să știe cum o vor închide. Un ceasornicar a găsit soluția, fără schelă de susținere.
De ce rezistă betonul roman de două mii de ani
Digurile romane stau în apa mării de două milenii, iar Panteonul are și azi cea mai mare cupolă din beton nearmat din lume. Cercetătorii au aflat abia recent de ce.
De ce se înclină Turnul din Pisa și de ce nu cade
Turnul a început să se încline încă din timpul construcției, în secolul al XII-lea. Solul moale care l-a strâmbat este, paradoxal, și cel care l-a salvat.
Pe ce stă Veneția: orașul construit pe milioane de trunchi de copac
Palatele de piatră ale Veneției se sprijină pe piloni de lemn bătuți în nămol acum sute de ani. De ce nu au putrezit și cum se apără astăzi orașul de mare.
Podul lui Anghel Saligny de la Cernavodă: cum a trecut România Dunărea
În 1895, România a inaugurat cel mai lung complex de poduri din Europa, proiectat de un inginer român de 35 de ani, după ce proiectele marilor firme străine fuseseră respinse.
Podul lui Apolodor de la Drobeta: cum au trecut romanii Dunărea
Un pod de peste un kilometru, ridicat în doar câțiva ani peste unul dintre cele mai mari fluvii ale Europei, acum 1.900 de ani. Ce știm despre cum a fost făcut.
Categorii
- InginerieCanale, tuneluri, diguri și alte lucrări care au schimbat harta lumii.
- Lumea anticăCe știau să construiască oamenii de acum două mii de ani și cum reușeau.
- ArhitecturăClădiri celebre, explicate: de ce stau în picioare și ce le face speciale.
- RomâniaPoduri, drumuri și construcții de pe teritoriul României, cu povestea din spatele lor.